Taranto Non Sense Frame
 

Taranto Non Sense Frame: La "sub-Cultura" tarantina in diretta dalla strada ... discorsi rubati per strada.

(tutte le frasi sono scritte in uno slang onomatopeico e non nel vero vernacolo tarantino!!)

come buon auspicio per questo 2010 - Hagghie fortune e scittete a mare

Dopo la SIGNORA RAP ecco i Bambini dei Tamburi !!

HI-TECHTARANTO Mi sono comprato un telefonino SMARFONE!

MACELLERIA Aspettando in macelleria, un tizio risponde al cellulare ... questa la conversazione sentita <Prondo! - Sono in macelleria. - Il tempo che ci vuole! - Anna, 5 minuti 30 secondi 5 centesimi ... C'è nè saccjè! - Ehi chiud, fatt' na camomill e vattè cuerc. - E c'è jè nu cronometr>

AL BAR II In un bar due spavaldi "giovinotti" ordinano una birra in 2, dopo poco entranoaltri ragazzi e uno ordina un caffè, e uno con la birra lo riprende <A quest'ora angor caffè ste biv?> (erano le 15:00!!!)

SCOMMETTIAMO CHE Per strada un ragazzo, contento, dice agli amici che ha chiuso un biglietto (ha vinto una scommessa) <140 euro con 2 euro ... c'è sò brutt?>

OSPEDALE Due tizi parlano delle disgrazie dei relativi familiari ricoverati in Ospedale. Dopo un pò uno chiede all'altro se vuole un caffè e questo risponde <No, ca ind'à st' giurn l' machinett' l'hammm sdvagat ... tra caffè e sigarett!>

DISCOVERYWILD Una giovane coppia discute e il maschio "dominante" alla femmina "soggiogata" ... <E mò ca jess avè l' mazzat da suse ...> Il tutto davanti ad una femmina "anziana" che stranamente, gli dava ragione.

AL BAR Al bancone del bar un ragazzo cerca di far colpo su una ragazza, sforzandosi di parlare con accento neutro e con parole forbitr, oltre che con un tono caldo ... usciti fuori si siedono al tavolino per fumarsi una sigaretta ed inciampando nelle sedie la ragazza esclama <Madò mo m'aver'accijder!!>

SAGRATO Un anziano commenta la risposta del prete ad una domanda che non ho sentito <L'è prevt n'gann a volen ... > (con tanto di indice sulla gola!)

PAGA IL CONTO Ho ascoltato un inverosimile discorso tra degli uomini in cui lodavano e raccontavano le gesta del più grande "Borseggiatore" di Taranto, uno che ha fatto scuola, diceva uno, uno che a casa teneva i manichini della Standa per allenarsi, diceva l'altro, la sera dei Misteri al padre di un altro gli aveva "sfilato" il portafogli per scherzo ... Dovevo registrarlo ... ma non ho avuto la prontezza di prendere il telefono ... uno dice che lo ha invitato a cena e con una carta di credito "appena fatta" <Strisciò e tutt' ...>

PARAGONE Un gruppo di signore discute preoccupata in via Liguria, una di loro dice <Ma c'è se cred'n' ca sime l' Bbestie!>

VIA MINNITI Camminando per via Minniti, un uomo scansando le molteplici deiezioni canine commenta tra sè <Hann' fat' a strad dà merd'!>

CICERONE Fermi nei vicoli di Taranto vecchia stavamo decidendo su quale proseguire il nostro giro in bicicletta e due ragazzine ci guardano e dicono <Sann'pers!>

A ... MORE Non sempre l'AMORE inizia con la "A" maiuscola

DAMMI TRE PAROLE Una bambina al suo amichetto mentre si avviano per la strada :<Zitto, calmo e triste!>

IL PLOTONE Al passaggio compatto di una decina di biciclette sul lungomare di Taranto Vecchia, da un gruppetto di ragazzini esce l'esclamazione :<Oh u' gir d'Tarand!>

INTERNET SOCIAL LIFE Due ragazzine si salutano, una sull'autobus, l'altra sul marciapiedi ... una dice all'altra :<Amò vieni su feisbuck dopo ... promettimelo> (dove?)

IL CONTO All'uscita da una pizzeria del borgo, un ragazzo (tutto coordinato in bianco e lilla, occhiali da sole compresi!) rivolgendosi alle due ragazze che erano con lui :<Quando dico che pago io, vuol dire cà non'è stonn problem ...>

PONTE GIREVOLE Attraversando il ponte girevole sento distintamente questa frase:<Amò: Io e tu!>

PRINCIPI DI LITE Delle ragazzine discutono davanti la porta del Carmine di via Ciro GIovinazzi, la "capuriona" a quella che sembrava sotto accusa :<E pò parlam, senza nind' e senza casin ... no' t' preoccupà!>

FERRAGOSTO Un signore defilandosi dalla "tendopoli" di viale del Tramonto si lascia sfuggire i suoi intenti fisiologici :<Agghjà scè fà na pisciat' ...> (ovviamente nella direzione in cui andava non c'erano bagni!!)

NEOLOGISMI In pizzeria :<Una pizza con i iustè>!! Un rigattiere di città vecchia :<Ho due muttabaik>!

HIP END HOP E con questa lapidaria frase si sancisce la fine di un genere musicale ... o una nuova tendenza?!

BIANCO ROSSO Da una macchina appena parcheggiata escono un ragazzo e una ragazza entrambi con il pantalone rosso e la maglietta bianca, in quel momento gira l'angolo una signora con la gonna rossa e la canotta bianca ... e un ragazzo sulla moto esclama :<Oh mang' a Bar s vestn accussì.>

ALLA FACCIA DELLA GRANDE DISTRIBUZIONE Malgrado l'evoluzione del mercato e della grande distribuzione con acquisizioni di grossi gruppi stranieri sul nostro territorio ... oggi ho sentito con le orecchie di questa testa un operaio che si rivolgeva ad un collega chiedendogli un attrezzo ricevere questa risposta "veramente" vintage: <<Alla Standa devi andare!>>

CHE FESTEGGIAMENTI A ripa di mare una ragazza confida alle amiche e alle parenti riunite in capannello i suoi propositi per festeggiare i suoi 40 anni:<A quarand'ann agghjà fa l'fueche d'artifiz!>

GENITORI E FIGLI Un altra cosa che ho imparato in questo periodo di padre (ndr) è che ognuno cresce i figli come vuole, ovvio che certe cose non dovrebbero far ridere, ma sono sintomatiche sulla "cultura" strisciante di certe persone. Una mamma al figlio in lacrime appena caduto dalla bicicletta :<No' fà a lagn' mò mongòlò.> (Già per questo dovrebbero levargli il figlio) e il padre da più dietro :<Nò correr Brian!> ...

TANTO PER DIRE Passeggiare in centro (il sabato sera!) è sempre fonte "inesauribile" per questa rubrica. Ieri ad esempio ... un ragazzino per fare il "simpaticone" con una coetanea :<A ijer agghjè vist Stefani', tand pè discer a via le mani dal naso ...>

BICICLETTA Nel 2010, a Taranto, andando in bibicletta, tocca ancora sentirsi apostrofare da due ragazzini in motorino, senza casco :<Va mbà che si ù prim!>

LA CRESIMA Con aria di chi conosce il mondo un signore dice ad un altro che sono andati a mangiare all' :<Orangit!> riferendosi forse al locale di Ginosa Marina L'Orangerie!!

COLORE SEMPRE VIVO Un tipo apostrofa un conoscente per strada vestito prevalentemente con indumenti arancioni :<Uè Frà?! C'è pigghiat post all'AMIU?> Alludendo al colore delle tute di lavoro dei locali netturbini ...

ORTOFRUTTA Un passante affacciandosi sulla merce che invade il marciapiedi di un fruttivendolo dice tastando il prodotto :<Com' sò sté giliegie?!> E il commerciante :<Com a l' pomodorin giliegin'!>

TABACCHINO Al tabacchino un maldestro avventore esamina un pupazzetto tra le mani e lo fa cadere per terra e voltandosi verso il proprietario cerca di giustificarsi con un :<Oh e c'è è viv??!!>

DIETRO L'ANGOLO Una giovanissima mamma mano nella mano con la figlia la incita :<Mena che è tardi ...> Girato l'angolo si accorge che sono i primi ad arrivare e rallenta :<Se no ste nisciun Tu sj a prim!!>

QUESTA CASA NON E' UN ALBERGO Davanti ad un circolo ricretivo un ragazzo si agita al cellulare, adirato chiude la telefonata e (ad alta voce) si ripete :<Ti ho preparato le robbe vattene da casa! Sse! Vid c'è te ne vè tu ...>

IL PARCHEGGIATORE ABUSIVO All'uscita dell'Inps un signore dice alla moglie :<Dall'ù spiccil a quidd' ...>

INCITAMENTO Un signore ad una macchina che tentenna ad un incrocio :<Oh no t'liv da nanz aù cazz!>

CLASSICA BATTUTA Una bella ragazza dice ad un ragazzo appoggiato alla parete fuori del bar :<S' manden da sol ù mur ...>

L'ignoranza genera sempre violenza!

Per entrare in questa casa bisogna anche fare il biglietto?

EQUAL RIGHTS All'indomani dell'amichevole Italia Camerun due ragazzi commentano la partita e uno dice all'altro:<Però come fuscevn l' gnur ...>

MAIS In un alimentare di Città vecchia un ragazzo prende "ordini" d'acquisto al cellulare e chiede al proprietario dietro il bancone :<C'è tin ù mais??> e lui risponde sinceramente :<E c'è jè??!> ...

SPECIALE "PITTAGGIO" In via Duomo un ragazzo entrando in un circolo ricreativo risponde al saluto dei presenti :<Oh agghjà sce piscià>

Due ragazzi si salutano per strada, uno all'altro :<Oh figghjè mijè tutt'a post?!>

Un bambino uscendo dalla chiesa non giustifica un rimprovero ricevuto :<Però magghjè cumpurtat' buen oscjè!>

L'ACCENTO SULLA O Una signora al cellulare racconta i suoi guai all'interlocutore quando :<Poi è caduto papà è s'ha rotto l'Omero> (Pronunciato come il noto autore!!)

SLALOM Su via Argentina un bambino cammina facendo lo slalom gigante tra gli escrementi dei cani ... la madre dopo un bel pò :<C'è nisc' tà gnutt'...> (se schiacci qualcosa te la mangi)

IL MOSCHETTIERE DI VIA JAPIGIA Davanti ad una chiesa due tipi s'incontrano, uno notando il pizzetto curatissimo dell'altro dice :<Uè D'Artagnian!> E il moschettiere risponde :<Madò com si antic'...> Sottolineando il paragone forse troppo fuori moda!

SEGNALETICA HARDCORE Ad un incrocio uno sul motorino indica il cartello di dare precedenza e dice ad un autista che non lo stava rispettando :<Vid' cà quidd' trianghel no signific U'piccion d'mamt'>

LA SPESA II All'Auchan una signora dice al marito di non fermarsi e seguirla nel suo zigzag tra gli scaffali e lui lamentandosi del carrello dice :<Oh! No vid ca stock' cù trerrot>

LA SPESA Una coppia intenta a far la spesa al supermercato, il marito chiede a raffica alla moglie :<Stè ù pan? Stè a past? Stè ù latt? ...> che risponde :<No, no, no ...>! E lui conclude con :<E' nind' stè!?>

 

Jè robbe ca dure da Natale a Ssande Stèfane

Abbasce 'a Marine à nnate 'u Bammine jè ricche a denare e no jè marenare

Ce vuè cu face le fijeste cundènde, quidde ca vide vide e quidde ca siènde siènde

Prime 'u sciuppe e po' 'a cammise

<Tutte pisce sime> disse a lucérte e se menò a mare

<Tutte pisce sime> disse a sardèdde e se fccò mmiènze

Sanda lucije, ammanc'a notte e accrèsce 'a dije

De Sanda Lucie, nu passe de jaddìne

Tutta vocche cumm'u scòrfene

Gente scianàre no' p' amìce nè pe cumbàre

Màle no' ffare e paùre no' avère

So' prìme le diènte e pò le pariènde

Mò vène Natale e no tènghe denàre ... me pigghije 'na pippe e me mett'a fumà.

Ferrare curte e mèstre d'asce luènghe

Jè megghie tenè amice e nò turnise

A tutte pare bedde 'a mugghijère de l'otre

Figghie piccinne, croce peccènne; figghie granne croce granne.

Da Natàle a Carnevale quant'a fèste no' jè male

Ci nno fàce 'u disciùne d'a 'Mmaculàte o jè turche o jè cane

Fa' bbene e scòrdete, fa' male e pinze

Honne chiatràte l'alije

De Sand'Andrèie le parìte arrefreddèije

L'ha pegghìate de ponde

Ci chiove de Santa Bibbiàna, chiove 'nu mese e'na sumane

Dije te lìbere da nu male vecine e da nu principiante de viulìne

Do' piede indr'a 'na scape no'nge stonne

Megghie essere cape de sardedde ca code d'arate

Sàpe d'agghie 'a menèstre

Fàce l'arte d'u bracalasse, mange, bève e stè a spasse

De Sanda Caterìne, 'a nève sobbr'a le spine

Cumè Catarinèje, accussì Barbarèje e cume Barbarèje, accussì Natalèje

Aria nètte no' have paùre de le truène

Quanne arrive San Clemènde, 'u vierne à ppueste 'u prime dente

L'arte jè 'nu sciardìne, ci no' cogghie a sère cogghie 'a matine

Acque a le papere, vìne all'uèmene

Tène l'uecchie quant'a 'na chièse e no' vède 'a sacrestie

Po' vedìme, disse 'u cecate

Tòrce vignitièdde quann'è tenerìdde

Ascùse-ascùse d'a mamme e dd'u tate, 'u sape tutt'u vecenàte

Dàlle 'ngueèdde!

'A jatte p'a pèrse fèce le jattudde cecàte.

Jè megghie a essere curnùte e o' fesse: 'u fesse'u canòscene tutte e 'u curnùte da nisciùne jè canusciùte

Quande cchiù sacrestane stonne, cchiù lambe stonne stutàte.

Vène 'a signe e cacce 'u patrone d'a vigne

De Sande Martine ogne muste devènde vine

Marìte te sènde e mugghijere te sonde

Chiappe, Chiappine e Matarazze, le trète cumbagne d'a chiazze

Erva crude e fafe cotte, passe brutte tutt'a notte.

A chiangere 'stu muèrte sso làcreme perdùte

De le Muèrte ogni vvarche pìgghie puerte

Acqua sande 'baccie a le muerte!

Megghije cijende zite ca 'nu male marite

Jè cumm'a castagne, ca pare bbòne e da jindre jè ffràcete

De San Leonarde, chiande 'a fave ca jè tarde

A ce vò Criste cu s'u preije.

Fatije e fatije e sembe 'a scazàte voche

Zappe e zappe e sembe a 'na vanne stòche

'U chiù brutte cèrchie d'a votte jè quidde ca skàme

'U cantòne de case addòre

'U ricche quanne vòle e 'u pezzente quanne l'àve

Arruvegghiàrse le 'ndràme

Sparte Nàpule, devènde casàle

Pesce grùesse mange 'u pesce piccinne

Dice 'a scarole: <E sciàmane de bbon'ore>, dice 'u rafanìedde :<Nu picche a me ca so puveriedde>, dice 'a bastunàche :<Sciatavennìte ca site tutte 'mbriache>

Dice l'acce :<Ce bbedde vine sacce>, dice 'a scalère :<Sciamel'a vedère>, dice 'u fenùcchie :<Sciàmene cucchie cucchie>

Da patrune de bastemènte a varche d'affitte

Se stè mène a le vigne chijne

Nisciune jè cundènde d'a sorta sova

Canàte, acqua lavate

A perse 'u vòve e vè 'cchianne le corne

Allucescènne, pruvvedènne

So' tutte file a 'na cane

Quante 'a fèmene sape felàre, file cu' 'a cote d'a cucchiàre

Acque a' pìppe

Cchiù picche sìme, cchiù megghie parime

Stè cumm'a morte 'nguedd'a lle giùvene.

'A bona fèmene maretàte, no' socre e no' canàte.

L'arte cu' l'arte e 'u lupe alle pèchere

'U Signore le face e 'u diàvule l'accocchie

Ci è figghie de jàtte, sciùrge à da pigghiàre

Ricchèzze e furtùne càngene a ccome 'a lune

Ogne pìzzeche gnòreche

Ci ère noce te cazzàmme

Se mange l'ùve, l'ascene e'a crèsta

Me stè candàve l'Angele a' recchie

Stamme megghie quante stamme pèsce

Sule 'a mmare se 'mbàre l'arte d'u naucàre

'A vendre jè ppeddècchie, quante cchiù ficche, cchiù stennècchie.

D'a vocche trase 'a beddèzze

Quanne sendìte "nèspele!" chiangite: ca so l'ulteme frutte d'u state.

Sante Còseme e Attamiàne, Tu ssi'mièdeche e Tu ne sane

Donna bell'e pulite, senza dote se marite

A ci paie apprime, jè male serviite

A fàtte 'u pennàcchie comm'a scarciòppele

Megghie l'ove osce ca 'a jaddine dumàne

'A casa de le sunatùre no se ne portène serenate

Pure 'a pagghie jenghie 'u sacche

Spàreme 'mbitte

Tène 'a vocche com'u furne de anda Catàrine

No' fa' 'u pàmbena-pàmbene

S'a pèrse Felippe c'u tutte 'u panare

Fèmene, viende e furtùne càngene accom'a lune.

No' stava a' calannàrie

Tarde mange, ma mange bbuène.

Ce jèsse niènde p'a jatte?

Lève 'a pagghie da nànze o' ciucce

Prèdeche e melùne onn'a essere de staggiune

Curte male cavate

Bonnì, chiara dìe, salùtame la Vèrgene Marie!

Quann'a mamme no vò cu marite 'a figghie, dice ca l'addore 'a vocche de latte

Ci vuè ca l'amicizie se mantègne, 'nu panariedde vaie e l'otre viène.

Le vàsce pe le zite, le jerte pe le fiche.

Cu 'u tiembe e cu 'a pagghie matùrene le nèspele.

Ce tène uàie 'nguèdde sàpe quante pèsene.

'U fiche vò l'acque, 'a percuèche 'u vine.

Ci mostre gode, ci vede skatte

'U mièdeche piatùse face 'a chiàia vermenòse.

A ci tène secche vè a' fundàne.

Curnùte, vattùte e cacciate de case

Salùt'e frasche, disse 'a crape

Còfene suse e còfene sotte.

Cangiàre 'u piccinne a' nache

Mala nuttate e figghija fèmene

A ci se strigghie 'u cavadde sue, no' jè chiamàte muzze de stadde

Quanne jèss'a fiche 'u cucòmere se 'mbìche

'Na vote jè fèste a Palasciàne

Se spogghie Vite Necòle e se veste Pezzelàte

Addò t'e fatte 'u state, fatte 'u vièrne, disse 'a furmichele a' cicale

'Na fèmene, 'na papere e 'nu puerche revutarene 'nu paise.

Càne c'abbàie no' mòzzeche

Ci lasse 'a strada vecchie e pigghie quedda nove, sape ce làsse e no' sape ce trove.

Pàne cù l'uecchie, furmagge senz'uecchie e vine cu' le lacreme all'uecchie.

'A lite fra mugghière e marìte vè da ù liette o'fucarìle

A ci fatìje mange, a ci no fatìje beve e mange

A ci fatìje tene 'na cammise, a ci nò fatìje ne tène doije

Acque pe' le melùne e vine pe' le maccarùne

'A figghia mute 'a mamm 'a nende

A cumm'a face, 'a sbaglie

'A fame jè cape de ragge

Astipe ca truève

'U cane d'a vucciarije, chijne de sanghe e muerte de fame

Dope vìppete, 'a bona salute

Addò miètte l'ache, miette 'a cape

A ci tène porve, spare

A tutte sciuèche sciucame, disse 'u tignose, n'fòre c'à leve 'a còppele

A' cavadde jastemàte le luce 'u pile

Uègghie d'alìje, ogne mmale pigghie vie

A luglie e aùste, no'femene e no' muste

Aspiètte ciucce mije quanne avène 'a pagghia nove!

'U guadagne de Maria Prène

Tre giurne vè 'u ciucce pe'Tarde

Sacche vacànde no sse mandène all'erte

'U scrùpele d'u pecuràre.

Ci u' munne cadève 'u mandenèvene le corne

Do' uècchie focene viste, ma jè sembre buène n'aiute de coste

Sindeme figghie ca cu te l'hagghie, nore.

'A cose ca te 'ngrèsce je 'a megghie

Sbaglie pure 'u prèvete sobbre all'altàre

'A marangiàne no t'a mangià ci no' ssi sàne.

No' jè doce de sale

Cappèddere cu' cappèddere se reverèscene

Se ssènde 'u fizze d'u'mmicce

Abbùzze e camìne!

Fare 'u pestìdde a' lenghe

Ind'a n'ore, Dij lavore

Ci no' rìseche no' ròseche

Quann'ù marite arriv'a quarandine lasse 'a mugghière e sse ne vè a' candine, quann'a mugghière arriv'a quarand'anne asse 'u marite e sse pigghie a Ggiuànne

Ci dice ca t'ame cchiù de mamme, 'u core te 'nganne

Ogne gocce stùte 'u fuèche

A ci campe dritte, campe afflitte

A cce mòzzeche 'u cane? A 'u strazzate!

Coffe-coffe 'u bastemènde affunne

Scìve de sòcreeme per sbàrijare e acchiève fave da muzzecare

C'u' scìarpe nò candàre, c'u' zuèppe no ballare

Jè de pèchere e nno' se coce

Te canosche,pire!'Na pica manndène cijende piche, cijnde piche no' mandènene 'na pica

S'a capacetàte Finanìcchie

Apprime vide 'u scurzòne e po' chiàme Sande Paùle

Jè forta stedde

'U vurpe se coce cu' l'acqua sova stèsse!

Donna Tenerìne ... se ponge c'u pile d'u cucòmere

'U vòve chiame curnùte 'u ciucce

Le malacàrne nonge mòrene maije

Stè face cumm'u zucàre ca vè arrete arrète

Havisse fatte 'nu puèrche quann'a nnate: almène mangiamme sasizze!

<Maledetta persa!> disse 'a celòne

Jè frùsce de scopa nove

De San Frangische 'u pummedore se cucine cu' 'a sottane e cu' l'ore

A ce tène arte, tène parte

Tòneche no' face mòneche, chièreca no' face prèvete

A lavàre 'a c ape a 'u ciuccie se perde acque, tijembe e sapone

Se dice 'u peccate e no' 'u peccatore

Scèttele n'uecchie

Quanne 'u diàvule t'accarezze, vòle l'àneme

De Sand'Andonie, 'u culùmre pè tetemònie

Sò vacande le rizze

A ci figghie e a ci figghiastre

D'a cape affetèsce 'u pesce

Muèrse d'u pellegrine!

Fa' tu e ffa' chiòvere.

Disse 'a pàppica 'a 'u noce: damme tìembe ca te spertose.

Matremònie e vescuvàte so' da' 'u cièle destenàte

Vòle 'a zite e 'a vole pure indr'u liette

Càde, pìre, ca te mange

Pure le pùdece tènene 'a tosse

Ve' cu se fàce 'a croce e se cèche l'uecchie

O te mange 'sta menèstre o te scitte d'a fenèste

'A Madonne sape a ci porte le recchìne

Sobbra u' Ciele stè 'a Trenetàte; 'n Gièle e'n derre sempre sia ludàte!

Ce mange sùle s'affoche.

A 'u cane mazze, Dije le manne 'a rugne.

Ogni scarpette devènde scarpone.

Faccia toste nò sende vrevògne.

?a code jè cchiù forte 'a scurciàre.

'A lenghe no tène osse e pure rombe l'osse

Viène Spirde Sande e nno ttardare, 'u cor' afflitt' a ccunzulàre.

'A pagghie, 'u ciucce l'annusce e 'u ciucce s'a mange.

Quanne 'a jatte no 'nge stè, 'u sciurge balle

Addò arrive chiante 'u zippere

Te sciacque 'na mole

<<Ze'mo', 'u cappidde stè a smèrse!>> <<Accussì adda scè, figghie mije ...>>

A ce tène nase tène crèanze

Ce te vò bbene apprèsse te vène

Màle a ci jè puverièdde, mangh'a mugghière 'u vòl

Se ne stè vè de chiatte

Zumbe cetrùle ...

Parlàme 'nu fesse a' vòte

Mo te vogghie, ciucce mije, a 'stà 'nghianòàte!

San Caravete, passe u' fridde e avène 'u càvete.

San Catàvete jè amànde de le furastière

Vòle 'u pregge comm'a san Catàvete

San Catàvete mie benigne de priàrte no sso' ddìgne. Cum'a nostre Prutettòre preje Tu nostro Signore

Ci tutte l'acjidde canuscèssere 'u grane!

Ci tène lènghe vè 'n Zardègne!

"E va bbene!" fèce donna Lena, quanne vedìje 'a figghie 'a sèrve e 'a jatta prène

Vèste cippòne ca pàre baròne.

Ci nasce tunne nò mmore quadràte

'A fatìje se chiame cucuzze, a mme' me fète e a ttè te puzze.

'A tramundàne o tre dije o 'na sumàne

Quann'jesse 'u sole, jèsse pe' tutte

Marcànte e puèrce salùtele quanne so' muèrte

Ogne cuèrne no' vede 'u scuèrne

Ce sparte have 'a mègghia parte

Osce a mèje, crèje a tèje

No' sembe ride 'a mugghière d'u ladre

Male e bene da'u Ciele avène

Cambe e f?nbsp; camb?nbsp;

Trète so' le cose bedde: Bucarest, Budapest e Tarde nuèstre

S'honne cangi?nbsp;te le staggiùne: le pèchere 'nguèdde a le mundùne.

E ce sì, 'a cane de Buscicchie?

Scèrsene 'nderre a le carvùne

Ne stè azzett?nbsp;me 'nderre

Astip' a zambogne pe quanne abbesogne

Fatije, fatije e ffatuje, e a' sère? P?nbsp;ne e cepòdde

N'è fritte vurpe!

Se chiude 'a porte e s'apre nu purtone

A cci chiande corne, l'acchie quante torne

Abbrìle ogne acijdde face 'u nide e a ogne fèmene piace 'u marite

Vo' pagghjie pe' ciènde cav?nbsp;dde.

Dije vède e pruvvède

Ci a tutte petre attruèppeche, no' ne puèrte scarpe a' case

'U m?nbsp;schele conde pure ci jè mazze de scope.

Ce d'abbrìle t'è spugghiate, rum?nbsp;ne certe custep?nbsp;te

Ogne jaddenèdde face l'uève p'a Pascaredde

Ggese Criste ha resuscet?nbsp;te e 'a Madonna s'?nbsp; ccunzul?nbsp;te-

Scère da 'Ròte a Pel?nbsp;te

Une sùle fu giuste e fu mise 'ngroce

Ve' facènne 'a nazzec?nbsp;te

Megghie 'na Pasche marzòide ca 'na Pasche abbrilòide.

A come cucuzza cante, no 'a pegghi?nbsp;ne Pasche pe mò

Vole 'a trucchelesci?nbsp;te cumm'a fratelle Spiridione

A ' dumèneche de le Parme, paste e carne

Ci a marze no s'a put?nbsp;te, 'a vennègne s'ha rruvenate

So' picce da fame

D'a 'Nunziata ogne verme òze 'a cape.

Le vizzie so'a ccome 'a puzze; ci le tène nò le sende

A mmezzadìje, ci stè a cc?nbsp;se de l'òtre cu pigghie 'a vije.

Fèmene, chiazze e ccandìne facene l'òme 'na mappìne.

Furne vicchie, furne onor?nbsp;te

'Nzigne a qquanne 'a scungegn?nbsp;te s'a gratte, 'a valènde l'ha ffatte

Ve' sputte 'a mazze de san gesèppe

Mamm?nbsp;, Cicce me tocche! Tòccheme, Cicce.

L'anèddere so' cadute, ma le dìscete so' rum?nbsp;ste.

'a votta chièna e 'a mugghière 'mbriaca

Panèdde senza mazze fanne le figghie pacce

Mazze e panèdde fanne le figghie bèdde

D'o sped?nbsp;le vè cchianne 'a salùte?

'A cozzanùde vede le corne de l'òtre e nnòne le sòje

Marze chiòva-chiòva; abbrìle fina-fina; magge una e bbòna

'U Signòre te libbere da ricche appezzendùte e da povere arrecchesciùte.

E' megghie ci t'onore ca ci te sazie

Lassò Criste e scì alle cozze.

'A furie d'a sere astipele p'a matine

T'agghia chiamate a ccoppe e tte n'isse a bastòne?

Suse 'a tigne 'a cape malate

Se n'a venùte cu le vasce cait?nbsp;ne.

Nò sput?nbsp;' 'ngièle ca 'mbacce t'arrìve.

Quanne marze vòle face zumbare l'ogne a 'u vove

U' mèse marzaiole face 'u tièmbe ca vòle.

Accom'u ciucce 'nmiezze a le suene

Fèmene ca resiste all'ore vale cchiù de nu tresòre

Ce se vande da sùle nò vale nu fasùle

Mò t'acconze pe le feste

Megghie sùle ca male accumpagn?nbsp;te

T'hagghia 'mpar?nbsp; e t'hagghia pèrdere

Le fèmene so' come le melùne, ogne cijnde n'acchie une

No' tanta doce cu no' te sùchene, no' tant'amare cu no' te fòcene.

'A rute ogne male stute

'A malva d'ogne male salve

'U peccate de Carnevale 'u chiange Quaremme.

Carnevale p'a carne scì o 'mbierne.

Carnevale mije chijne di dogghie, maccarùni osce e crèje fogghie

Unge l'asse ca 'a rote cammìne

Sètte mìse, sètte vise.

L'erba trista nong'a vòle nè 'u diavole e neppure Gese Crìste

Mèttere 'na pezze a culòre.

Disse 'u fasùle, chi?nbsp;ndeme sùle.

Dij cu te u?nbsp;rde da fèmena mustazzùte e da òme senza varve.

Cu 'a fatie d'a feste, 'u di?nbsp;ule se vèste.

'U marite se chi?nbsp;me porte, 'a mugghière se chi?nbsp;me stipe.

Luna 'ngirchiate, tièmbe gnure ffort'acquata

L'ome cu 'a pale, a femmene cu 'a cucchiare

Nisciùne nasce 'mbar?nbsp;te

'Ngape l'è date

Ste frìsce 'u pèsce e ste tremènde 'a jatte

D'a Candelòre 'a vern?nbsp;te jè fore, ma ce megghie a vuè cund?nbsp;, n'otre e ttande 'nge ne sta

Febbr?nbsp;re, curte e am?nbsp;re.

Mmm, disse 'u puerche, abb?nbsp;ste ca nno tocche a meije

Mèttere 'u banne

Putresìne ogne menèstre

Ogni pètre òze 'a parète

'U sazie no' crède a' 'u disciùne

Stè face arr?nbsp;ngh' arr?nbsp;nghe

Da niende-niende a tande-tande

T'hagghia purta' a le firre vicchie! Vedime ... me donne 'nu cuperhie?

Pe' ccanòscere 'nu cristi?nbsp;ne t'ha mangia' 'na salme de s?nbsp;le

Quanne chiove lasse chiòvere, d'addò stè no' te mòvere

No' promèttere a sande e a piccinne

A ci tene 'a rugnr cu s'?nbsp; gratte.

Sand'Anduène, m?nbsp;skere e suène.

A lenga longa, recchia sorde.

Piccè a muerte 'u sciuscètte ca manche 'u respette?

Punènde, 'a case d'u pescatore jè contende

Le corne de le signure so' de vamm?nbsp;ce, chidde de le puveriedde so' de noce.

'A bravùre de mèste Mengucce, ca détte 'nu scaffe a 'u ciucce.

D'a jatte jè 'a colpe ce 'a padrona è fesse?

Attacche 'u ciucce addò vole 'u patrune

Jè nijnde!

Solde, capìdde e ddiènde no mandènene niènde

Arvule ca no' fface frutte, sc?nbsp;ndele e mmièttele o' fueche

Tutte le feste dìgghiene venè, da foe Pasca Bufanìje

Ddìje sende l'Angele cant?nbsp;re, nno sende le ciucce ragghi?nbsp;re

Aprete alìje, ca trase Gesù e Marie

Ci snenn?nbsp;re no scennarèsce, febbr?nbsp;re male pènze.

'A vocca toje de zucchere!

Hagghie fortune e scìttete a mare.